Cum calculați cine cui datorează după o excursie în grup (pas cu pas)

Excursia s-a terminat. Toți sunt acasă, pozele sunt în grup și tot acolo e întrebarea la care nimeni nu vrea să răspundă de mână: deci cine cui datorează? Maria a plătit cazarea, Tudor mașina, Laura o cină, iar Radu a sărit peste cina aceea, dar a cumpărat mâncarea. Dacă adunați în minte, vă pierdeți în mai puțin de un minut.

Există o metodă care merge mereu, cere doar scăderi și dă același rezultat oricine o face. Ca să aflați cine cui datorează, adunați ce a plătit fiecare și cât a însumat partea fiecăruia, apoi scădeți ca să obțineți un singur sold net pe persoană. Soldurile dau mereu zero împreună. Apoi cel care datorează cel mai mult îi plătește celui care are de primit cel mai mult, și repetați până ajung toți la zero.

Cum calculați cheltuielile comune: începeți cu o singură listă

Pentru fiecare cost comun aveți nevoie de patru lucruri: ce a fost, cine a plătit, cât și cine l-a împărțit. Ultima coloană e cea pe care o uită toată lumea. O cină la care un prieten n-a fost nu se împarte la cinci, iar o plimbare cu barca la care au mers doar trei oameni nu se împarte la tot grupul.

Notați totul într-un singur loc: o notiță, un tabel sau o aplicație. Dacă cheltuielile au fost în monede diferite, convertiți-le pe fiecare într-una singură, la cursul din ziua plății; împărțirea notelor în mai multe monede explică de ce.

Pasul 1 — Aflați partea fiecăruia

Pentru fiecare cheltuială, împărțiți suma între cei care au împărțit-o. Cele mai multe costuri de excursie se împart egal între acești oameni, dar aceeași metodă merge pentru orice împărțire: sume exacte, procente sau cote, așa cum descriu cele cinci moduri de a împărți o cheltuială. Contează ca părțile fiecărei cheltuieli să dea suma ei.

Apoi, pentru fiecare persoană, adunați părțile ei din toată excursia. Atât a costat-o excursia.

Pasul 2 — Sold net = plătit − parte

Pentru fiecare persoană, adunați tot ce a plătit pentru grup și scădeți partea ei totală:

sold net = total plătit − parte totală

Un număr pozitiv înseamnă că grupul îi datorează bani. Un număr negativ înseamnă că ea datorează grupului. Zero înseamnă că e deja pe zero.

Acum verificați: soldurile trebuie să dea exact zero împreună. Fiecare leu plătit de cineva este partea cuiva, deci totalul plătit și totalul tuturor părților sunt același număr. Dacă suma nu e zero, o cheltuială sau o parte e greșită și nu se decontează nimic până nu o îndreptați.

Pasul 3 — Potriviți cel mai mare datornic cu cel mai mare creditor

Acesta e calculul propriu-zis al „cine cui datorează” și partea care chiar decontează cheltuielile de grup:

1. Luați persoana cu cel mai negativ sold și persoana cu cel mai pozitiv sold.
2. Datornicul îi plătește creditorului cea mai mică dintre cele două sume. Cel puțin unul dintre ei ajunge la zero.
3. Repetați cu cei rămași, până când fiecare sold e zero.

Fiecare transfer aduce cel puțin o persoană la zero, deci un grup de n oameni are nevoie de cel mult n − 1 transferuri. De ce merge așa, și de ce vi se poate cere să plătiți cuiva care n-a plătit niciodată pentru voi, explică cum funcționează simplificarea datoriilor. Iată partea practică.

Un exemplu lucrat: cine cui datorează după o excursie în Delta Dunării

Maria, Tudor, Laura, Radu și Sofia petrec un weekend prelungit în Delta Dunării. Sofia ajunge cu o zi întârziere și pierde drumul cu mașina, Radu sare peste cina cu pește, iar la plimbarea cu barca merg doar Maria, Laura și Sofia.

Pașii 1 și 2 laolaltă. Partea Mariei este 750 + 400 + 325 + 150 + 275 + 75 = 1.975 lei. A lui Radu este 750 + 400 + 150 + 75 = 1.375 lei, pentru că a sărit peste cină și peste barcă. Aceleași calcule pentru toți dau:

Verificare: 1.775 + 275 − 675 − 625 − 750 = 0. Maria și Tudor au de primit 2.050 de lei împreună, iar Laura, Radu și Sofia datorează exact 2.050 de lei.

Pasul 3. Sofia datorează cel mai mult (−750 lei), iar Maria are de primit cel mai mult (+1.775 lei): Sofia îi plătește Mariei 750 de lei, iar Maria mai are de primit 1.025 de lei. Apoi Laura (−675 lei) îi plătește Mariei 675 de lei; Maria mai are de primit 350 de lei. Urmează Radu (−625 lei), iar Maria rămâne cel mai mare creditor: Radu îi plătește Mariei 350 de lei, rămânând la −275 lei. Tudor este acum singurul care mai are de primit: Radu îi plătește lui Tudor 275 de lei.

Patru transferuri și toți sunt la zero. Scrise ca datorii separate, de la fiecare persoană care a împărțit o cheltuială către cel care a plătit-o, aceeași excursie înseamnă douăzeci de datorii mărunte, sau zece chiar și după ce compensați fiecare pereche de prieteni între ei.

Când metoda simplă dă mai multe transferuri decât trebuie

Potrivirea celui mai mare cu cel mai mare e rapidă și nu are niciodată nevoie de mai mult de n − 1 transferuri, dar poate rata un drum mai scurt. Luați cinci prieteni cu soldurile: Ion +200 lei, Irina +150 lei, Lucian −100 lei, Mara −100 lei și Nicu −150 lei.

Cel mai mare cu cel mai mare dă patru transferuri: Nicu îi plătește lui Ion 150 de lei, Lucian îi plătește Irinei 100 de lei, apoi Mara trebuie să-i plătească Irinei 50 de lei și lui Ion 50 de lei. Dar Nicu datorează exact cât are de primit Irina. Potriviți-i mai întâi pe ei și restul e simplu: Nicu îi plătește Irinei 150 de lei, Lucian îi plătește lui Ion 100 de lei, Mara îi plătește lui Ion 100 de lei. Trei transferuri.

Așadar, înainte de Pasul 3, căutați potriviri exacte, un datornic care datorează precis cât are de primit un creditor, și decontați mai întâi acele perechi. Într-un grup de prieteni, doar această verificare vă duce de obicei la cele mai puține transferuri.

Greșeli care strică calculul

• Să lăsați plătitorul în afara propriei cheltuieli. Maria a plătit cazarea, dar a dormit și ea acolo; partea ei de 750 de lei se socotește.
• Să împărțiți totul la toți. Cine a sărit peste cină trebuie să aibă partea zero din ea, nu o cincime.
• Să notați o restituire ca pe o cheltuială nouă. Un transfer între doi prieteni schimbă doar acele două solduri; nu e un cost pe care grupul l-a împărțit.
• Să decontați pe un total care nu dă zero. Îndreptați mai întâi lista.

După ce aveți transferurile, trimiterea lor e partea ușoară; decontarea fără stânjeneală acoperă cererea banilor.

Aici intră Donget

Donget face acești trei pași de fiecare dată când cineva adaugă o cheltuială. Cel care plătește setează Plătit de și alege cine o împarte, cu Egal, Sumă, Procent sau Multiplicator, deci cine a sărit peste cină pur și simplu rămâne în afara ei. Fila Solduri arată netul fiecărui membru, deja însumat la zero. Cheltuielile pot fi în orice monedă și se convertesc în moneda grupului la un curs salvat pe fiecare cheltuială.

La final, Decontează propune cele mai puține transferuri, combinând datoriile, așa că puteți plăti cuiva altcuiva decât cel care a plătit pentru voi, iar Plătit înregistrează fiecare transfer pe măsură ce se face. Aplicația nu mută bani; ține o singură listă pe care o poate verifica oricine, la asta se reduce evidența celor care vă datorează bani. Dacă încă alegeți o aplicație, aplicațiile pentru cheltuielile de călătorie comparate pun variantele pe masă.

Întrebări frecvente

Cum calculați cine cui datorează după o excursie?

Treceți pe listă fiecare cheltuială, cu cine a plătit și cine a împărțit-o. Pentru fiecare persoană scădeți partea totală din ce a plătit, ca să obțineți un sold net. Apoi cel care datorează cel mai mult îi plătește celui care are de primit cel mai mult, și repetați până ajung toți la zero.

Cum împărțiți cheltuielile între prieteni care nu au participat toți?

Împărțiți fiecare cheltuială doar între cei care au împărțit-o. Un prieten care a sărit peste o cină are partea zero din ea; soldul lui net este tot ce a plătit minus părțile pe care le-a avut cu adevărat.

De ce dau soldurile mereu zero când le adunați?

Fiecare leu plătit de cineva este partea cuiva, deci totalul plătit e egal cu totalul părților. Dacă soldurile nu dau zero, o cheltuială a fost introdusă greșit sau lipsește o parte.

Câte transferuri îi trebuie unui grup ca să deconteze?

Cel mult cu unul mai puține decât numărul persoanelor cu sold diferit de zero. Cinci prieteni nu au nevoie niciodată de mai mult de patru transferuri și adesea de mai puține.

Trebuie să dau banii înapoi chiar celui care a plătit pentru mine?

Nu. Contează doar soldul vostru net, așa că puteți plăti cuiva care n-a plătit pentru voi. Ajungeți la fel de câștigați sau pierduți oricum.

Ce facem dacă am plătit în monede diferite?

Convertiți mai întâi fiecare cheltuială într-o singură monedă, la cursul din ziua plății, apoi parcurgeți aceiași trei pași.

Concluzia

Să aflați cine cui datorează înseamnă trei pași: părți, solduri nete, apoi de la cel mai mare datornic la cel mai mare creditor. Verificați că soldurile dau zero înainte să plătească cineva, căutați mai întâi potrivirile exacte și un grup de cinci se decontează în patru transferuri sau mai puține.

Descărcați Donget gratuit și țineți soldurile la zi cât timp excursia încă se desfășoară.